La inițiativa unui grup de oameni cu dragoste pentru cultură (inițiativă susținută și de Atanase Stoianescu, prefectul județului) s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci publice la Călăraşi, aşa cum reiese din procesul verbal încheiat în şedinţa de constituire a bibliotecii la 30 octombrie 1883, fiind considerată „predecesoarea” Bibliotecii Județene ”Alexandru Odobescu”. La data respectivă exista deja o suma de 400 de lei proveniți din „prisosul produsului balului dat pentru incendiați in 1882”, destinată procurării „cărților didactice necesare bibliotecii”. Din acest an se poate vorbi despre împrumutul de carte.
Societatea de lectură ”Mihai Eminescu”, înființată în 1904 (secretar general fiind Eugen Cialîc, sufletul colectivului de intelectuali) și ai cărei membrii militau pentru cultivarea spiritului pentru citit, a jucat un rol important în viața culturală a orașului Călărași întrucât ea însăși organiza manifestări cultural-artistice în Sala Parcului comunal, deoarece cu banii astfel obținuți, cumpăra noi cărți pentru biblioteca sa publică, numărul volumelor crescând de la an la an.
Prezență activă în viața Călărașiului, biblioteca publică a Societății de lectură ”Mihai Eminescu” este tot mai frecventată de locuitorii de toate vârstele ai orașului, fiind preluată de aceasta până în jurul anului 1919, când Societatea donează Ligii Culturale de la Călărași un număr de cărți (4000 de volume). Această bibliotecă publică a stat la baza înființării Secției literare a Ligii.
Dar, după 1930, Societatea ”Mihai Eminescu” își încetează activitatea, fuzionând cu secția locală a Ligii Culturale (secția Călărași), căreia îi donează biblioteca cu cele peste 4000 de volume ale bibliotecii.
În aceste condiții, la inițiativa secției locale a Ligii Culturale, a fost înființată și „o casă de cultură”, pe care a înzestrat-o cu o bibliotecă pusă la dispoziția publicului (inaugurată la 3 ianuarie 1934), printr-o serbare organizată de Atheneul Popular ”Ialomița”, la care au participat corurile ”Freamătul” și ”Melodia”, spațiul fiind pus la dispoziție de primăria orașului, în sala Parcului comunal.
După primul război mondial, Liga culturală – secţia Călăraşi – şi-a reluat activitatea la data de 24 ianuarie 1919, în prezenţa marelui savant Nicolae Iorga, care la 12 decembrie 1932, prezidând Comitetul executiv al Ligii centrale, a confirmat reorganizarea Ligii ialomiţene şi a rectificat alegerea comitetului ei format din:
- Magistrat D. M. Ranetescu – preşedinte;
- Dr. Pompei Samarian –
vicepreşedinte; - Prof. Tiberiu Chiril –
vicepreşedinte; - Preot Dumitru Dobre – membru;
- Jurist Lazăr Belcin – membru;
- Avocat Eugen Cialîc – secretar
general.
Din documente aflăm că anul 1950, din inițiativa Ministerului Învățământului și Culturii, a adus cu el înființarea primelor biblioteci publice finanțate de stat, cea de la Călărași având un fond de carte de 458 de volume, din care cea mai mare parte provenea din donații. Sediul acestei biblioteci se găsea situat pe strada Știrbei Vodă, în localul fostei Farmacii Grumberg, dotat cu 10 rafturi, 2 scaune și o masă, iar la conducerea bibliotecii se afla tânăra Elena Constantin, bine pregătită profesional. Biblioteca a funcționat în acest sediu până în anul 1984, activitatea sa contribuind la consolidarea instituției și la fixarea prestigiului la nivel de oraș.
Conform Legii nr. 5 din 8 decembrie 1950, bibliotecile publice au devenit biblioteci centrale având și atribuții de îndrumare și control, iar când, printr-o lege a organizării teritoriale, din aprilie 1952 s-au introdus raioanele și regiunile (după modelul sovietic), instituția de la Călărași a devenit raională.
În anul 1965, biblioteca centrală raională a primit o donație importantă de la biblioteca raionului Nicolae Bălcescu – regiunea București, constând în 16.785 de volume în valoare de 47.680 lei.
Tot în 1965, odată cu primirea fondului de carte de la biblioteca raionului Nicolae Bălcescu – regiunea București s-a creat și o secție de copii, întrucât multe dintre cărți erau adresate copiilor. Din acest an, secția pentru copii (SC) a primit mobilier nou tip pentru bibliotecile de copii format din 10 rafturi pitice, 5 mese rotunde, 30 de scăunele și s-a mutat într-un spațiu modest și dosnic în clădirea din strada Pompieri.
În acest an (1968), la cerințele repetate ale colectivului, biblioteca a primit pentru scurt timp un spațiu central adecvat activității sale: localul actualului Muzeu municipal (localul fostei primării). În acest sediu, biblioteca municipală Călărași s-a reorganizat în trei secții: secția adulți împrumut (SA), sala de lectură (SL) și secția pentru copii (SC). Fondul de carte al sălii de lectură provine din donația bibliotecii regiunii București, în număr de 13.400 de volume.
În anul 1981, în urma unei noi reorganizări teritorial-administrative, biblioteca municipală devine bibliotecă județeană, ca urmare a înființării județului (prin Decretul 15 al Consiliului de Stat din 23 ianuarie 1981). Din acest an, lectura publică călărășeană nu cunoaște întreruperi.
În urma acestor transformări, pentru prima dată, la bibliotecă este numit un director, în persoana domnului profesor Dumitru Ghiță, și doi bibliotecari. Ulterior, schema bibliotecii județene s-a mărit, numărând șapte bibliotecari.
Un rol important în viața bibliotecii județene Călărași îl reprezintă includerea, în titulatura acesteia, prin Dispoziția nr. 1 din 14 aprilie 1993 a Inspectoratului Județean pentru Cultură, a numelui scriitorului, arheologului și omului politic român Alexandru Odobescu (1834-1895), membru al Societății Academice Române (vechea denumire a Academiei Române).
În anul 1994, prin hotărare judecătorească, biblioteca obține personalitate juridică, devenind de sine stătătoare, cu serviciu de contabilitate și cu un mijloc de transport necesar deplasării în județ pentru activități de îndrumare și control. După această organizare biblioteca a primit fonduri pentru achiziție de carte, dispunand la ora actuală de in fond de peste 320000 de unități de bibliotecă.Prima carte înregistrată în registrul inventar a fost romanul ’’Anna Karenina’’ de Lev Tolstoi la 17 aprilie 1981.
Din anul 2015 casa Demetriad face parte din lista monumentelor istorice ale Ministerului Culturii (poziția 124 pentru județul Călărași).
După cinci „schimbări de domiciliu” petrecute în ultimele trei decenii, în spații deloc adecvate unei bune desfășurări a activităților de bibliotecă, Biblioteca Județeană ”Alexandru Odobescu” funcționa, până în 2015, în trei localuri astfel: sediul central (strada București, nr. 102) care cuprindea secția pentru copii (SC), cu acces liber la raft, depozite și serviciul metodic, plus
birourile administrative; sediul ”Victoria” (în incinta fostului cinematograf ”Victoria”) cuprindea secția împrumut adulți – SA, cu acces liber la raft și depozite, secția lectură – SL, inclusiv depozite și serviciul clasificare, catalogare, prelucrare și achiziții, apoi în altă locație a orașului filiala ”Orizont”, cu acces liber la raft și depozite.
În anul 2002 s-au pus bazele filialei ”Orizont” (modernizată în 2018). Pentru o scurtă perioadă de timp a funcționat secția de limbă franceză – filiala ”Fordoc” (2007-2008), o secție destinată lecturării în limba franceză. Secția a primit numele ”Fordoc”, deoarece se afla în sediul Institutului Fordoc, înființat ca urmare a inițiativei doamnei Irina Ravac (directoare a Institutului, în perioada 1996-2006), care, prin colaborarea dintre Consiliul Județean Călărași și Consiliul General Charente Maritime, a ridicat o instituție prin acțiuni culturale și de documentare (Fordoc = FORmare și DOCumentare) destinată administrației publice locale (1993-2013).
În prezent, Biblioteca Județeană ”Alexandru Odobescu” Călărași funcționează cu un număr de 27 de angajați, dintre care 17 reprezintă personal de specialitate capabil să asigure și să pună la dispoziție materiale în scopul satisfacerii necesităților de educare, informare, cercetare și recreere a utilizatorilor săi.
Odată cu mult așteptata inaugurare a noului sediu al Bibliotecii Județene , în toamna anului 2019, paradigma bibliotecă – informare – public este transpusă pe făgașul modernității, sprijinindu-se pe pilonii tradiției și ai patrimoniului moștenit. Clădirea noii biblioteci vine să completeze complexul cultural format în prezent de celelalte instituții importante ale județului aflate în zona Centrului Vechi: Muzeul Dunării de Jos (MDJ)- compus din secțiile Arheologie, Tezaur, Etnografie Muzeul Municipal de istorie locală (MM), Centrul de Cultură și Creație ”Barbu Știrbei”, cu Sala de spectacole ”Barbu Știrbei” și Sala Cinema 3 D.
Edificiul a fost construit pe o perioadă de șase ani și are o suprafață utilă de 3.300mp și cinci etaje, fiind dotat cu un lift panoramic pe partea estică. Au fost proiectate spații generoase și specifice, destinate tuturor vârstelor și categoriilor socio-profesionale de utilizatori (juniori, adolescenți, adulți, vârstnici, artiști, profesori, cercetători etc), care să atragă cât mai mulți călărășeni în lumea cărților: Sala Perspective – cu o capacitate de 100 de locuri, destinată conferințelor, vernisajelor și altor evenimente de amploare, Sala Enciclopedia – sală destinată împrumutului la domiciliu pentru adulți și adolescenți, cu acces liber la peste 100.000 de volume, Clubul Artelor Nirvana – care găzduiește cercuri și ateliere artistice, Sala Copiilor ”Regina Maria” – destinată împrumutului la domiciliu pentru copii, Ludoteca Licurici – sală de învățare prin joc destinată preșcolarilor, Sala de lectură și cercetare ”Maria Cuțarida-Crătunescu” – sală destinată studiului care pune la dispoziția utilizatorilor peste 90.000 de volume de carte și documente de referință, Mediateca Millenium – care găzduiește 20 de calculatoare cu acces la internet și documente în format electronic, Sala Presei – pune la dispoziție un fond de presă actual și retrospectiv, Smart Lab – un laborator inteligent care deține pe lângă laptop-uri performante, o tablă interactivă, ochelari 3D, imprimante 3 D, scanner 3D, creioane 3D, destinate activităților de grup.
Astfel, biblioteca își ocupă, după ani mulți, locul cuvenit în promovarea și derularea activităților cultural-educative în partea de sud-est a țării și în rețeaua națională de biblioteci.
- Dispune de peste 350.000 de unități de bibliotecă: publicații tipărite, cărți și periodice, documente tip multimedia, audio-video, Daisy (pentru nevăzători), hărți .
- Anual se înregistrează noi intrări în colecțiile bibliotecii, peste 6000 unități de bibliotecă, din achiziții directe, donații ale persoanelor fizice și juridice și din schimb interbibliotecar, care sunt repartizate pe secțiile de relații cu publicul și către filialele din județ.
- Biblioteca dispune de 27 de angajați, din care 17 personal de specialitate, care urmează cursuri de perfecționare profesională la fiecare 3 ani.
- Fondul de publicații existent poate fi regăsit în baza de date a bibliotecii, în sistem de gestiune TinRead, sistem implementat de mai multe biblioteci publice din rețeaua națională, accesând Catalogul public on-line regăsit pe site-ul www.bjcalarasi.ro
- Circulația documentelor se face parțial automatizat, în prezent se lucrează la implementarea procedurii de deservire a utilizatorilor prin sistemul codurilor de bare.
- Frecvența medie a bibliotecii este de cca 400 de cititori / zi.
- Anual sunt consultate în sălile de lectură și prin împrumut la domiciliu peste 165.000 de publicații, de toate tipurile.
- Spațiile bibliotecii găzduiesc anual cca 1000 de activități destinate comunității deservite (cercuri, cluburi, întâlniri tematice, dezbateri publice, expoziții de artă, cursuri, audiții, programe de vacanță ș.a.): Bibliovacanța, Ateliere cu idei, Scriitori în devenire, Concursul Național de Proză ”Alexandru Odobescu” etc.
- Biblioteca Județeană Călărași orientează metodic activitățile și serviciile bibliotecilor comunale și orășenești aflate în subordine din punct de vedere metodologic.