ANGHELESCU, Niță (născut la 5 noiembrie 1903, în comuna Cuza Vodă, județul Călărași și a murit la 28 februarie 1999, la Bucureşti)

Descriere: fiu de plugar din Cuza Vodă, și-a petrecut copilăria şi primii ani de şcoală, întrerupti de izbucnirea războiului, în comuna natală.

Va absolvi Academia de Arte Frumoase din Bucureşti în 1934. Bursier al statului român la Paris în domeniul picturii, Niță Anghelescu, un nume cunoscut de localnici, s-a dedicat arheologiei în ultima parte a vieţii (1951), parcurgând o carieră artistică peste care oamenii sudului nu pot trece ușor, mai ales că, începând cu anul 1951 este numit director al Muzeului Regiunii București și întemeietorul muzeelor din Călărași, Slobozia (aici organizează o secţie care va deveni, după organizarea administrativă din 1968, Muzeul Judeţean Ialomiţa), Alexandria, Turnu-Măgurele şi Roşiorii de Vede.

“Se numeşte Niţă Anghelescu acest arbore care se ia la întrecere cu secolul XX însuşi, încercând să dea şi în vârstă o măsură exactă a ceea ce înseamnă duhul ţăranului român, puterea rădăcinoasă de a impune viaţa lui în viaţa imensă, colosală a Cosmosului întreg”, comenta Paul Tutungiu, în eseul Un artist ialomițean, sensibilitatea plasticianului.

Pentru artistul Anghelescu pictura (temele majore fiind portretul şi peisajul) „este un limbaj mai propriu, o structură aptă să exprime întrega gamă de aptitudini intime. Dacă iarba ar putea să picteze, am vedea tablouri solemne despre drumul sevei prin rădăcini. Dacă aştrii ar putea să picteze, am vedea imensitatea lumii păstrate în limitele tridimensionele ale unui tablou de, să zicem, 20cm/20 cm. Nu înseamnă de aici nimic altceva decât că omul îşi exprimă propria identitate prin tot ceea ce face. După cum, nu înseamnă nimic că am dat eu, acum, ultimul, definiţia picturii. Ceea ce vam spus este numai definiția mea”[1].

A făcut numeroase călătorii de documentare în: Italia, Elveţia, Spania, Franţa,       Germania, Austria, Turcia, Bulgaria, China şi fostul URSS, realizând numeroase peisaje de o rară frumusețe.

Cu ocazia centenarului pictorului în anul 2003, Muzeul Dunării de Jos l-a sărbătorit cu toată onoarea care i se cuvenea unui întemeietor de muzeu și plastician al locului, cu sensibilități pentru peisajele ce prezentau lumea rurală a Bărăganului, compozițiile fiindu-i expuse în Foaierul Fordoc din Călărași.

Studii: a absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti în 1934; a renunaţat la pictură pentru a se dedica arheologiei (1951).

Profesia/Ocupația: artist plastic (pictor), arheolog.

Activitatea profesională/Funcții: a debutat la saloanele oficiale de pictură (unde expune între 1934-1944);  a executat lucrări de pictură murală între anii 1936-1948. în 1938 şi 1950 participă la o Expoziţie de grup la Călăraşi; a fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România; director al Muzeului Regiunii Bucureşti şi întemeietorul muzeelor din Călăraşi, Slobozia, Alexandria, Turnu-Măgurele şi Roşiorii de Vede (1951); ca arheolog, a participat la cercetările arheologice de la Andolina, Piscul Crăsani, Satul Nou (judeţul Călăraşi), rezultatele cercetărilor fiind valorificate începând din anul 1954 în publicaţiile Institutului de Arheologie ˮVasile Pârvanˮ din Bucureşti: Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (S.C.I.V.A., S.C.I.V.).

În 1975 se pensioneazăde la Muzeul de Istorie din Călăraşi,  revenind la prima sa pasiune, pictura şi realizând noi creaţii, organizând alte expoziţii creează unele tablouri în ulei ce pot fi considerate adevărate capodopere: ˮÎnceput de viscol în Bărăganˮ;  ˮCăratul fânuluiˮ;  ˮCuib de barză la Brâncoveniˮ; ˮÎnserare în Bărăganˮ.

Colaborări la publicaţii: a publicat înrevistele de specialitate editate de Institutul de Arheologie ˮVasile Pâvanˮ: Săpăturile de la Satu Nou, în ˮMateriale şi Cercetări Arheologiceˮ, nr. 5 (1958), pp. 535-542; Descoperiri arheologice la Independenţa, în ˮMateriale şi Cercetări Arheologiceˮ,nr. 7 (1961), pp. 495-502; Morminte din secolul IV descoperite la Călăraşi, în ˮIalomiţa – Studii şi Comunicăriˮ, vol. 1 (1977), p. 75- ; Manifestări plastice, în ˮCutură şi civilizaţie la Dunărea de Josˮ, vol. 1 (1985), p. 229- ; Cultura Boian; Cetatea Bizantină de la Păcuiul lui Soare.

Opera artistică: încă din timpul studenţiei se remarcă prin unele lucrări în ulei, cum ar fi: ˮCameră de studentˮ, ˮStudiu de atelierˮ, ˮPoiana ţapuluiˮ şi ˮIarna în Bucureştiˮ; ”Margine de dumbravă” (1941);”Portretul mamei” și ”Autoportret” (1946), ”Toamna la Călăraşi” (195?) – aflate în patrimoniul Muzeul Dunării de Jos; ”Gospădărie în Bărăgan”(19?2); două lucrări de grafică în tuș, peisaje ilustrând Poiana Țapului (1933, 1977); ”Intrarea în portul vechi” și ”Rinul larg”(ambele în 1982).

Expoziţii personale: prima expoziţie personală (1976) – itinerată la Călăraşi, Slobozia şi Cuza Vodă; 1977 – Bucureşti; 1980 – Slobozia; 1981 – Bucureşti,  Călăraşi; 1983, 1988 – Bucureşti.

Creaţia sa se află răspândită în muzee şi colecţii din ţară şi străinătate.

Premii (Distincții): Cetăţean de Onoare al Călăraşiului (conform H.C.L. nr. 64/1996).

Referințe critice: l-au apreciat Anghel Pavel, în Revista ”Muzeelor şi Monumentelor” nr. 8 din 1977; Paul Tutungiu, în prefața catalogului expoziției itinerante de grafică și pictură din luna octombrie 1976 de la Slobozia, Călărași și Cuza Vodă și într-un scurt eseu numit Un artist ialomițean, în http://artindex.ro/2014/01/30/nita-anghelescu-pictor-si-arheolog/; Marin Mihalache spunea despre tablourile lui Niţă Anghelescu că sunt de „un realism discret poetizat”; Mariei Moraru, în ”Tribuna Ialomiței” din 30 octombrie 1976; Doru Mielcescu, Dan Grigorescu (a se vedea URL: http://artindex.ro/2014/01/30/nita-anghelescu-pictor-si-arheolog/).

Surse bibliografice:

CODRIN, Şerban, Personalia. Dicţionar al personalităţilor ialomiţene, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2002, pp. 12-13;

DINCĂ, Ana Amelia,  Catalogul Secţiei de Artă: [dicţionar biobibliografic], [Editura Daim], Bucureşti, 2006, pp. 23-24.

Surse website:

http://artindex.ro/2014/01/30/nita-anghelescu-pictor-si-arheolog/

https://mediacalarasi.ro/muzeul-dunarii-de-jos-amintiri-despre-nita-anghelescu/ (articol scris de Constantin Mitulescu, 1 octombrie 2016)

Sursa foto: http://artindex.ro/2014/01/30/nita-anghelescu-pictor-si-arheolog/

Niţă Anghelescu, ”Peisaj din Călărași” – Muzeul Dunării de Jos (http://artindex.ro/wp-content/uploads/2014/01/anghelescu_nita_artindex_02.jpg).

Niţă Angelescu, ”Portretul mamei” (1950) –  Muzeul Dunării de Jos (http://artindex.ro/wp-content/uploads/2014/01/anghelescu_nita_artindex_03.jpg).

[1] Articol scris de criticul de artă Ana Amelia Dincă, sursa: http://artindex.ro/2014/01/30/nita-anghelescu-pictor-si-arheolog/ ( Posted by MC on January 30, 2014 in Articole).