BĂNICĂ (senior), Ștefan (născut la 11 noiembrie 1933, în Călărași și decedat la 26 mai 1995, în București)
Descriere: Ștefan Bănică Senior rămâne unul dintre cei mai talentați artiști ai României. A văzut lumina zilei în Bărăgan, într-o căsuță modestă din târgul de pe malul Borcei. Locuința există și astăzi la Călărași, însă aproape nimeni nu știe că acolo s-a născut Ștefan Bănică Senior.
Casa în care s-a născut Ştefan Bănică senior se află pe strada Pompierilor Foto:https://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2015/02/19/54e5e0a7448e03c0fdc62991/646×404.jpg
Nimeni din familia actorului nu mai trăiește în oraș, iar locuința a fost vândută de mai multe ori, după ce familia Bănică s-a mutat la București. În semn de cinstire, călărășenii i-au ridicat un frumos bust în oraș, iar pe peretele casei în care s-a născut a fost amplasată o placă comemorativă, ambele dezvelite în prezența lui Ștefan Bănică Jr. De asemenea, anual, la Călărași se desfășoară Festivalul teatrelor de amatori ”Ștefan Bănică”. O stradă din cartierul Livada din oraș poartă numele marelui actor.
A fost fiul lăutarului Drăgan Constandache Bănică, Ștefan Constantin Bănică, pe numele său întreg, s-a născut la 11 noiembrie la Călărași. Familia artistului s-a mutat la București, iar copilul Bănică, având înclinații artistice, a cântat în corul de copii de la radio, a jucat în spectacole de teatru pentru școlari.
Pe scena Teatrului Bulandra a evoluat alături de mari nume ale scenei românești. Opera sa e savurată oricând, indiferent de vârstă, fie că vorbim de vreo piesă de teatru, film sau melodie. A jucat milioane de roluri, dar cele mai spectaculoase au fost rolurile alături de Stela Popescu cu care a realizat un cuplu comic în spectacolele de revistă și divertisment la televiziune.
Prietenii îl descriau ca pe un tip molipsitor, era capabil să interpreteze orice rol nu numai că juca pe scena de teatru sau făcea spectacol pe platoul de filmare, dar era și un talentat cântăreț.
Sanda Vlad-Liteanu este femeia care l-a făcut tată pentru prima dată. Jurnalistă de profesie (la ziarul ”Agerpres”, București), Sanda și Ștefan Bănică l-au adus pe lume pe Ștefan Bănică Junior pe data de 18 octombrie 1967, care i-a urmat cariera atât în actorie, dar mai ales în muzică.
Din nefericire, povestea lor de dragoste s-a terminat încă de când juniorul era doar un copil. Ștefan a rămas alături de mama lui. A fost crescut de bunici, iar tatăl său și-a refăcut viața alături de o altă femeie cu care a avut un al doilea băiat: Alexandru Bănică, care a murit, în 2000, în urma unui accident de circulație.
Cea mai neagră zi din viața lui Ștefan Bănică Junior rămâne 27 mai 1995, ziua în care tatăl său a urcat la ceruri.
Marele artist își doarme somnul de veci într-un colț al cimitirului Reînvierea din Capitală. La mormântul cochet, din marmură albă, Ștefan Bănică Junior merge an de an să îi aprindă o lumânare tatălui său.
Studii: urmează cursurile primare, liceale și I.A.T.C.-ul la Bucureşti; a absolvit Institutul de Teatru din Capitală în 1955 şi, în timpul studenției, făcea figurație la teatrele bucureștene. Talentul actoricesc al lui Ștefan Bănică a fost remarcat de marele actor Radu Beligan.
Profesia/Ocupația: actor de teatru și film, cântăreț.
Activitatea profesională/Funcții: a jucat pe scenele teatrelor din Galaţi, Ploieşti și Bucureşti (Teatrul Giuleşti); autor al multora din textele umoristice pe care le-a prezentat cu succes pe scenă; în repetate rânduri a susţinut spectacole și în orașul natal.
Filmografie: ”Dincolo de barieră” (1965, regizat de Francis Munteanu), ”Golgota” (1966, regizat de Mircea Drăgan), ”Haiducii” (1966, regizat de Dinu Cocea), ”Împușcături pe portativ” (1967, regizat de Cezar Grigoriu), ”Tunelul” (1967, regizat de Francis Munteanu), ”Șeful sectorului suflete” (1967, regizat de Gheorghe Vitanidis), ”Vin cicliștii” (1968, regizat de Aurel Miheles), ”Zile de vară” (1968, regizat de Ion Niță), ”Brigada Diverse intră în acțiune” (1970, regizat de Mircea Drăgan), ”Cîntecele mării” (1971, regizat de Francis Munteanu), ”Brigada Diverse în alertă! ” (1971, regizat de Mircea Drăgan), ”Proprietarii” (1973, regizat de Șerban Creangă), ”Păcală” (1974, regizat de Geo Saizescu), ”Fair Play” (1977, regizat de Alexandru Danciu Szatmari), ”Cianura și picătura de ploaie” (1978, regizat de Manole Marcus), ”Septembrie” (1978, regizat de Timotei Ursu), ”Singur printre prieteni” (1979, regizat de Cornel Todea), ”Nea Mărin miliardar” (1979, regizat de Sergiu Nicolaescu), ”De ce trag clopotele, Mitică? ” (1982, regizat de Lucian Pintilie), ”O scrisoare pierdută” (spectacol TV, 1982, regizat de Liviu Ciulei), ”Harababura” (1990, regizat de Geo Saizescu), ”Cel mai iubit dintre pământeni” (1993, regizat de Șerban Marinescu).
Opera: a publicat lucrarea Dacă vă place fizicul meu atunci … în: Hipocrate se amuză, antologie de George M. Gheorghe, Editura medicală, 1980.
Premii (Distincții): Cetățean de Onoare post-mortem al Municipiului Călărași, conform H.C.L. nr. 68/1995.
Activitatea artistică: piese muzicale: printre cele mai celebre piese muzicale interpretate se numără: ”Îmi acordați un dans”, ”Cum am ajuns să te iubesc?” (1967), ”Gioconda se mărită”, ”Hei, coșar, coșar” și ”Astă seară mă fac praf”.
Surse bibliografice:
CORCICOVESCU, Cristina, RÂPEANU, Bujor T., 1234 cineaşti români, Editura Științifică, Bucureşti, 1996, p. 32.
TUDOR, Constantin, Județul Călărași, Editura ”Pământul”, Călărași, 1995, p. 122.
ŢARĂLUNGĂ, Ecaterina, Enciclopedia identității românești. Personalităţi, Editura Litera, București, 2011, p. 79.
SCĂUNAȘ, Nicolae, Municipiul Călăraşi în literatură (Antologia personalităţilor şi textelor literare legate de municipiul Călăraşi), vol. II, [s.n.], [Călăraşi], [2005], pp. 21.
MUNCACIU, Ileana, ”Teatrul Magazine”, XXX, nr. 9, September 1985, back cover (http://www.cimec.ro/teatre/revista/1985/Nr.9.anul.XXX.septembrie.1985/originalimages/19043.1985.09.coperta2.jpg)
https://www.ro.biography.name/actori/112-romania/527-stefan-banica-sr-1933-1995 (15 februarie 2015, articol scris de Ionuț Vornicu și postat în ”Actori din România”)
https://en.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_B%C4%83nic%C4%83_Sr
https://adevarul.ro/locale/calarasi/Stefan-banica-senior-vazut-lumina-zilei-calarasi-arata-casa-s-a-nascut-marele-artist-1_54e5de22448e03c0fdc6165a/index.html (3 martie 2015, articol scris de Ionela Stănilă)
https://okmagazine.ro/uite-cum-arata-acum-mama-lui-stefan-banica-jr-video/a18584736
http://www.primariacalarasi.ro/index.php/despre-calarasi/galeria-cetatenilor-de-onoare
Sursa foto: https://www.google.ro/url?sa